Toate.

Odată ce-am ajuns în faţa uşii, toate gândurile, toate imaginile, toate cuvintele, toate privirile, toate persoanele cunoscute, toate gesturile, toate... rămân afară, în faţa uşii, împregnate în preşul gri care mereu mă întâmpină cu un mesaj de bun venit.

Când ies înapoi pe uşă, le adun de pe preş şi încep o nouă zi, rărind sau înmulţind "toate".