A simţii...

În acest moment, observă-ţi piciorul stâng...

Se simte confortabil şi e cald? sau e rece,ori strivit într-un pantof prea strâmt?

Procedând astfel, treci de la gândire la simţire...

Mai bine sa nu stii...

Şi nu e decât o iluzie. Ieşi şi râzi, bei o bere,
vorbeşti degajat,nu te gândeşti la griji, dar
în drumul tău spre casă, iar se adună
toate în capul tău. Ignori. Doar e seara ta,
ai râs, nu se poate termina aşa... trebuie
să adormi liniştit şi fără vise agitate, însă
nu se încheie aşa. Iţi place să-ţi frămânţi
mintea, să-ţi complici starea, să te gândeşti
dacă e bine ce ai zis, să te întrebi dacă se
uită la tine într-un fel anume... Vrei ca ziua
de mâine să continue în acelaşi stil, dar nu ai
convingerea asta pentru că te-ai învăţat să
te aştepţi la ce-i mai rău. Mâine poate nu vei
mai râde,nu vei mai fi aşa de relaxat, mâine
poate fi mai rău.... dacă vei avea o gândire
optimistă vei şti că mâine va fi mai bine, dar nu
ştii ce este acel "bine".
Mai bine să nu ştii...

Detectarea defectelor

De ce trebuie să "detectăm" defectele atât de repede?
De ce trebuie să avem ochiul atât de format încât după
2 priviri tragem concluziile direct, fară să analizăm situaţiile?
Poate nu e nimic defect, e doar în mintea noastră care a rămas antrenată de,defectele văzute înainte şi ridică antenuţa care declanşează involuntar alarma...